duality

Omul este o fiinta sociala. Nimic de obiectat. Insa problemele cele mai mari nu sunt cu ceilalti, ci chiar legate de tine insuti. De fiecare data cand cunosc oameni noi imi complica existenta. Ma bulverseaza. Ma uimesc. Si in cele din urma imi doresc sa nu-i fi cunoscut si sa ma fi fascinat.

Rareori cand ma simt bine in pielea mea ma imbrac frumos sa ma duc la scoala. Ma spal cu atentie pe fata si pe dinti. Imi scutur scamele individual si ma dau cu putin mai mult parfum. Nu-mi fac griji ca intarzii ca oricum m-am apucat de imbracat prea devreme. Pun multe lucruri in geanta in caz ca ma intalnesc cu cineva si ne plictisim sa i le pot arata. Imi pun muzica din aia veche si proasta si plec asa...pe soare si mergand mai repede, sa simt ca traiesc. In metrou stau si observ cum ma priveste lumea. Unii isi intorc capul imediat, iar altii ma privesc indelung. Cred ca la fel cum ma holbez si eu la oamenii pe care ii consider speciali. Totu ma incurajeaza sa fiu eu, parca unii imi cunosc sufletul, usile mi se deschid, prind de fiecare data verde la semafor, se mai intampla sa-mi zambeasca cineva interesant, iar afara nu e nici frig nici cald. Toate astea pana intru in contact cu oamenii si realizez cate ceva care-mi ruineaza perspectiva pe cel putin cateva zile. E usor sa-ti accepti anturajul asa cum e. Eu nu vreau anturaj de-a gata, vreau oameni cu care sa-mi completez propozitiile, oameni care sa nu-mi spuna ca si-au dat seama ca sunt desteapta dupa faptul ca n-am nicio treaba cu moda.

Cea mai tare lovitura de astazi. Am fost intrebata: "Heterosexual inseamna normal,nu?" Nu. Heterosexual inseamna sa fii cu sexul opus, nu neaparat sa fii normal. Atatea aberatii, as vrea s-o pot lua de la zero. Nu as mai face nimic la fel. Reflectoarele se lasa pe mine iar eu privesc in sus. Imi curg lacrimi din palme si obrajii imi rad psihotic. Nu am niciun spectator,dar sunt obligata sa joc. Rolul meu e usor, dar tragic. Cortina cade peste mine. Imi raman la vedere doar picioarele, de la glezne-n jos. In sala imi rasuna cea din urma replica "Da,stiu ca port mic". Cortina cade de tot si nimeni nu aplauda, sunt toti plecati. Raman inmarmurita pana la urmatorul spectacol