luni, 10 septembrie 2012

Nu pot. Nu stiu. Nu cred.


Nu pot sa scap. Nu pot sa ma scutur si sa scap. Nu pot sa uit si sa plec, sa dau drumul si sa merg. Nu pot sa inghit, sa trec, sa las de-o parte. Nu pot sa omit, nu pot sa ma curat, nu pot sa uit si sa continui. Nu pot sa privesc altceva, nu pot sa ma mut in alt loc. Nu pot sa-mi croiesc drumul, sa inchid ochii si sa vad altceva. 

Nu stiu sa simt altceva. Nu stiu sa simt pe altcineva. Nu stiu sa provesc inainte, sa ma-mpac si sa traiesc. Nu stiu sa par altfel, sa iubesc altfel, sa ma port altfel. Nu stiu cum sa te izgonesc, cum sa stau doar singura si cum sa plec.Nu stiu nimic bun, nimic sanatos, nimic pacific. Nu stiu sa ma aliniez cu mine, sa pun punct, sa gasesc pacea.

Nu cred in nimic sau in nimeni. Nu cred ca pot s-o scot la capat si sa respir. Nu cred ca pot sa nu innebunesc. Nu cred ca exista si altceva in continuare. Nu cred in viitor, in fericire si in forta binelui invinge forta raului.Nu cred in destin, in resemnare, in acceptanta. Nu cred in incurajari, in batai pe umar sau in speranta. Nu cred in altceva decat in peretii albi care se-apropie de-odata si-mi opresc pulsul. Nu cred in victorie cand toate armele audisparut. 

NU. NON. NO. Un cuvant. Un nenorocit. O piedica. O imposibilitate. Un refuz. Un capat de tara. O deziluzie. O nefericire.Un esec. O limita. Un final.Finalul meu va dura intotdeauna.

sâmbătă, 8 septembrie 2012

"Lectii de viata" prinde viata


Aveam nevoie de toamna sa faca ce stie ea. Sa schimbe tot cum stie. Sa-mi arate ca imi apartine. Toamna e a mea. Si toamna poti sa respiri, poti sa nu-ti mai tii aerul si poti sa ingheti noaptea. Noaptea poate sa-ti fie frig. Sa-ti fie frig si sa vrei sa te-ncalzesti, sa vrei sa te-ncalzeasca cineva, sa vrei sa-ti pui ceva pe tine, sa te-nvelesti. A venit toamna. A 23-a oara. Si e din ce e in ce mai scurta pentru ca eu o fac asa. Iar zilele trec in calup si stiu ca se indreapta undeva. Nu stiu insa unde si nu stiu de unde sa aflu. Stiam ca toamna asta se va trezi si l-am antrenat luni de-a randul s-o faca. Omul ala intelept si gras din mijlocul creierului meu se va trezi. A fost acolo mereu, dar atipit si incomplet, doar soptindu-mi in surdina ce e bine si ce nu. Si stiu ca toamna asta se va ridica in fund, va deschide ochii si tragand aer in piept va striga lucrurile alea pe care am nevoie sa le aud. E nevoie de exercitiu, unii oameni nu sunt buni in mod firesc, nu pot sa rezoneze cu spiritul lor pur si simplu.Si eu vreau sa reusesc pentru ca pot sau pot pentruca vreau indeajuns de tare.

In fiecare an privesc inapoi spre anul precedent si-mi dau cate o palma-n cap. Anul asta mi-am dat putin mai multe.Probabil imi voi mai da, fara sa regret. Pentru ca m-am uitat prea des in urma si nu am vazut unde am ajuns in realitate. Da, in ceea ce priveste imbunatatire personala. Cam atat. Dar uneori numai de asta ai nevoie.

Toamna, toamna vrem ostasi!
Pe cine?

duminică, 29 iulie 2012

Artificii


E vara lui 2012. O vara la care nu m-am gandit in avans. Nu m-am gandit in anii '90 sau cel putin acum 4 ani sau 2 ca o sa existe o vara a acestui 2012 si ca o sa fiu
si eu in ea. Dar a venit si a fost cald, a ars si a strivit ca de obicei ce a vrut pula ei. A omorat politica, o va omori pe mama mea, mi-a omorat mie planurile, 
timpul, sanatatea, pe viitor si existenta ca o fiinta decenta. Nu cred ca exista o categorie de lucruri pe care sa n-o fi frecat-o macar putin. Si m-am regasit 
intoarsa aici, unde am copilarit. Nici nu mai stiu cand si cu ce am venit, doar m-am trezit aici. Intr-un oras care mi-a ramas mic si in care nu mai cunosc pe 
nimeni.Da, la propriu. De parca as fi cunoscut vreodata. Toate zilele aici sunt la fel. Exista barbati de peste 25 de ani pe care ii vad la acelasi colt unde erau
si cand aveau 14 ani. Asta ma sperie si ma face sa ma gandesc ca nu-s cu mult mai buna ca ei. Ba poate sunt. Si poate mai sunt bipolara. Noptile sunt si ele la fel.
Si nu pentru ca rasuna intotdeauna aceleasi acorduri care de care mai stranii. Nu pentru haita de 15 caini care patruleaza strazile ca si cum ar detine partea asta de
oras. Nu pentru maturatorul prezent in fiecare dimineata la 4:30 ale carui ganduri nici macar nu indraznesc sa mi le imaginez. Noptile sunt la fel pentru ca sunt 
nedormite de mine. Si pentru ca au foat martore la destule lucruri. Am auzit focuri de artificii in noaptea asta. Si am iesit pe geam. Nu am reusit sa le vad de 
blocuri. Puteam totusi sa zaresc ceva reflectat intr-un geam. Dar parca nu era la fel. M-am aplecat si am zarit un coltisor pentru o fractiune de secunda, dar m-am
resemnat si am continuat sa privesc in geam. Asa fac mereu si se aplica pentru orice. Ma multumesc cu orice nu atat de autentic, cu o copie oarecum asemanatoare, in 

loc sa depun un minim efort pentru ceva mai bun, sau ceva ce chiar mi-as dori. Treaba cu artificiile e ca se intampla numai noaptea.



Iar acum imi derulez in minte motivele pentru care 2012 s-a dovedit a fi pe locul 1 in topul celor mai prosti ani din viata mea. Si nu orice prosti, din aia la 10 mii.
Si nici macar nu s-a sfarsit inca. Si sunt sigura ca bastardul n-o sa faca ceva extrem, gen sa ma omoare, pentru ca as scapa prea usor. Nu prea am respectat traditiile
de reveion, am cam incetat sa ma mai rog sau sa fac acolo niscaiva incantatie cum am facut toata viata si am mai facut vreo 2, 3 lucruri rele pe care chiar nu le mai
facusem pana atunci. Asta sa fie ghinionul? Cum rupi un ghinion? Arzi o capra si i-o oferi lui satana? Te caci in maini apoi bati din palme? Sau raspunsul e in 
comediile romantice: iti recastigi speranta? Da, viata e grea, toata lumea cade, dar trebuie sa te ridici, sa te scuturi si sa mergi mai departe. Plus un miliard de
alti munti de cacat facuti din clisee de incurajare pe care toata lumea le stie.


Pacea interioara. Pentru o secunda parca a fost a mea. Desi nu sunt asa sigura, probabil mi-am dorit-o atat de mult incat doar mi-am imaginat ca a fost acolo.

Privita de aproape, pacea este caldura, vine din interior si se vede pe toata suprafata ta exterioara. E ceva care se atinge fara substante aditionale si in principiu

iti permite sa fii de acord cu tine fiind singur in pat la 2 noapte cu 100 de probleme in creier. Uneori esuez, dar imi voi aminti permanent ca asta imi doresc de la
viata. Si o sa lucrez pentru a o obtine.


"Tu ce nebunie ai?" am fost intrebata.
You have no idea...

duminică, 13 mai 2012

Someone like you


Ok, e o piesa inspirata. E nevoie de super voce pentru a putea s-o dai gata. Indubitabil Adele si altii au reusit s-o faca. Si mai indubitabil am auzit-o de 1 milion de ori la radio, pe net, prin oras si unde nu? O sa fie un evergreen mai tare ca sabia lui Zorro. Dar i-am invatat fiecare nota si inflexiune vocala daca exista asa ceva si o recunosc de la prima nota, venindu-mi sa vomit. Fiecare avem problemele noastre, dar aparent numai Adele a reusit sa cace o capodopera bazandu-se pe asta. Problemele ei nu sunt de neglijat. Priviti aici:


“I heard that you're settled down,
That you found a girl and you're married now”


Mergea Adele pe strada, la 21 de ani, isi luase ceva shaorma si o cola diet, evident, ca nu ne jucam cu greutatea, si s-a intalnit cu o fosta colega de liceu. “Ce faci fata?”, “Bine, fata, tu ce faci?” Aceasta ii transmite bietei Adele ca fostul ei s-a asezat la casa lui, a gasit o fata si s-a insurat. 


“I heard that your dreams came true,
Guess she gave you things I didn't give to you”


Colega barfitoare continua prin a-i spune ca isi traieste visul, iar Adele se gandeste in creierul ei ca inseamna ca actuala ii da ceva ce ea nu i-a dat. Parca acum ai vrea sa-i dai, da'-i prea tarziu, asa-i? Sper sa nu fie vorba de vreo virginitate anala sau alte scarbosenii, ca ai scadea mult in ochii mei.


“I hate to turn up out of the blue uninvited,
But I couldn't stay away, I couldn't fight it, I had hoped you'd see my face,
And that you'd be reminded that for me it isn't over”


Acum Adele, star fiind cu gazilioane de dolari sau lire, oricare ar fi moneda la ea, s-a dus neinvitata la fostul ei iubit pe motiv ca nu s-a putut abtine si sperand launtric ca daca asta-i vede fata o sa-l determine sa-si aminteasca un lucru foarte important: ca ea nu a trecut peste.  Mai Adele, mai, pai ce facem noi aici? Cum sa-ti vada fata? Eu cred ca te-ai dus sa-i reamintesti cum faceati voi dragoste, dar nu puteai pune asta in piesa, nu?


“Never mind, I'll find someone like you,
I wish nothing but the best for you, too,
Don't forget me, I beg,
I remember you said,
"Sometimes it lasts in love,
But sometimes it hurts instead"




Dupa ce s-a dus la ex cu japca sa-l oblige “sa-i vada fata”, izbucneste in refren zicand: lasa, o sa gasesc eu pe cineva ca tine. Adica a refuzat-o, un om de o moralitate ok, insurat fiind. Dar draga Adele, de ce ai vrea sa gasesti pe cineva exact ca el?  Lasa-l in pasca ma-sii si gaseste si tu altul pe alt sistem, pentru numele lui Dumnezeu, pentru a nu ramane cu traume permanente si pentru a nu trai ca-n ziua cartitei, zic. E bine ca nu-i doresti altceva decat tot binele din lume, cum ti-a dorit el probabil, in prealabil, in timp ce te conducea la usa. Dar tu printre lacrimi l-ai implorat sa nu te uite si l-ai si citat probabil de atunci de cand te-a parasit spunandu-ti: Soro, cateodata dragostea-i misto, dar cateodata doare. Words of wisdom adresate grasutelor. N-o sa te uite oricum, acum ca esti pe toate posturile. I-ar fi chiar un pic greu sa te evite. 


Ma rog si in continuare se lauda cu ce frumos era, cum ne batea vantul de vara prin plete, dar acum e tare amara amintirea. Adele, toata lumea se desparte, toata lumea moare, toate lucrurile se strica, nimic nu e vesnic. Si te-ai despartit de unul care ulterior s-a insurat. Acum vrei sa gasesti unul exact ca el? Serios? Sa se insoare si ala sau exceptand acest fapt? Ce logica sofisticata folosesti tu pentru a-ti dori acest lucru? Poate esti sub efectul durerii necrutatoare si iti exprimi sentimentele de moment printre lacrimi de sange, dandu-te cu capul de oglinda de la baie. Da, la tati ni-i greu, pana nu ne mai e.


Draga lume, Adele a fost o grasuta care a suferit o despartire si a facut o melodie despre asta. O melodie foarte frumoasa, cu un subiect banal si prea uzat. Dar adolescentele abia palite de dragoste peste fata suspina: Ce frumos zice Adele…in timp ce cauta versurile in romana pe google translate. 


Acum voi face o gluma plamadita de mine, fara sa am ceva impotriva graselor. Dar Adele se intampla sa fie una si mi-a dat-o la fileu:


Adele e atat de grasa incat pana si numele ei e la plural.

luni, 2 aprilie 2012

Tâlc

Am dedus inainte de a sti ca e adevarat. De fiecare data. Te-am cautat cu mintea, tot in mintea mea si am ajus cu greu, plina de neajunsuri, tot la tine. Ti-am scuipat fiecare farama din mine la picioare. Si am ramas fara vlaga in mijlocul aglomeratiei, fara mine si fara tine. Am apucat sa-ti spun doar cateva lucruri pe care cel mai probabil le-ai trecut cu vederea. Am ramas vazandu-ti chipul pe fundul unui pahar neterminat de tine. L-am varsat, dar ai ramas acolo. Iti visez zambetul fara sa stiu ce inseamna, fara sa vreau sa-l iubesc sau sa-l sterg, sa-l transform in tristete si sa-l omor. Primesc vocile tale care nu contenesc sa incapa-n mine, vin vuind ca un izvor subteran limpede, pur, neprelucrat. Te modelez si-ti modelez cuvintele in capul meu, va dau sens si voi il primiti. Poate n-ai avut vreodata o ordine, dar ai acum. Nu e nevoie de vreo justificare, trebuie doar sa aiba talc. Am nevoie sa-mi dai orice din care pot intelege ceva, din care pot crea ceva si-l pot face frumos. Da-mi o gura de aer curat in mizeria asta si ignora cum totul se prabuseste in fundal. O sa adun farame din ruine si-o sa reconstruiesc un loc doar pentru noi. Asa cum am vorbit.

luni, 5 martie 2012

?

Spune-mi ce vezi, ce simti, ce gandesti, in ce crezi? De cate ori te gandesti la mine pe zi? De cate ori injuri in gand si-ti pierzi curajul?
Spune-mi, cat ai cautat pana ai gasit? De ce nu-mi spui ce se ascunde acolo in coltul intunecat al creierului tau? 
Cand o sa-mi dezvalui pana si ultimul secret, cand o sa te stiu asa cum esti cand nu esti cu altcineva decat cu tine? Cati oameni te-au marcat si de ce?
Cati oameni ai marcat la randul tau? La ce iti place sa visezi cu ochii deschisi? De unde incepe zambetul tau si unde se termina? Imi soptesti
fiecare placere vinovata pe care o ai? Pe care parte a patului iti place sa dormi, care e primul gand cu care te trezesti? Te-ai gandit vreodata cum ar fi
sa omori pe cineva? Care e cel mai pervers lucru pe care l-ai face? Ce te doare cel mai tare? E important sa spui adevarul? De ce ti-e cel mai frica?
Dar mai ales...de cand s-a apucat tata de gatit?

marți, 7 februarie 2012

Atmosfera pentru invatat

Nu poti intra in atmosfera de invatat imediat ce te-ai trezit. Pentru a lua un curs in mana si a citi pe el, cel putin in cazul meu, este nevoie de urmatoarele :

Pasul 1 : Se mananca. Si nu un pranz usor, nu numai o felie de paine unsa cu ceva. Nu. E nevoie de un pranz pentru care sa dedici mult timp si sa iasa perfect, iar daca nu ai in casa exact ce vrei sa bei, e normal ca trebuie sa mergi la magazin sa-ti iei. Dupa asta intri putin pe Facebook.

Pasul 2 : Dupa ce te-ai ghiftuit bine, bine, urmeaza de multe ori sa ti se faca somn,  asa ca mai bagi o ora, doua de nani pentru ca nu poti lua amaratul ala de curs in mana daca nu ai mintea odihnita.

Pasul 3 : Te trezesti si realizezi prima oara dupa mult timp ca in camera ta e dezastru. E aiurea sa inveti pe mizeria asta, asa ca incepem prin a aspira un pic, a sterge praful, bagam eventual si o tura de haine la spalat. Perfect. Acum miroase frumos, e ordine, nu-ti mai put sosetele in toata casa. Dupa asta intri putin pe facebook.

Pasul 4 survine dupa ce te-ai mirosit la subrat. Da, nu poti sa te prezinti maine la examen in conditiile in care te afli adica slinos. Si cat spala masina, faci si tu un dus rapid de minim 45 de minute, bibilindu-te mai minutios ca niciodata. Dupa asta intri putin pe Facebook.

Pasul 5 : Constati ca trebuie sa intinzi rufele meticulos si ca ai o notificare pe Facebook.

Pasul 6 : Calcularea timpului disponibil pentru invatat. Un curs se poate invata in x timp, sunt y cursuri. Timpul nu este sufucient. Citesti superficial cateva foi, oricum vor si subiecte grele si nu se poate copia. Deci ori ca inveti incomplet, ori ca nu inveti, tot aia e. Mai bine mai intri putin pe facebook pana seara sa vorbesti despre cat de greu o sa fie examenul. Si oricum nu ai fi putut fara a crea atmosfera pentru invatat.

marți, 31 ianuarie 2012

Ai fost cu mine mereu.

Nu ma intelege gresit, apreciez ca-mi porti de grija si stiu ca nu exagerezi degeaba. Si stiu ca scenariul asta se repeta si promit c-o sa am grija. Mereu te uiti la mine intr-un fel cand o dau in bara. Te uiti de parc-ar fi trebuit sa stiu deja ca nu e bine. Nu vreau sa te dezamagesc, dar vreau sa stii ca n-o sa invat niciodata. O sa ma lovesc de cate ori o sa am ocazia pentru ca, desi ma avertizezi de fiecare data, simt sa merg  pe contrasens cu toata viteza inainte. Imi spui ca mereu e la fel, ca e aceeasi greseala. Poate ai dreptate si undeva in abisul subconstientului sunt sigura ca ai. Dar nu, pentru mine e din ce in ce mai intens, urc din ce in ce mai mult fara sa ma gandesc ca o sa cad, ma gandesc doar cat de bine o sa fie pe culmi, in cel mai inalt punct unde poate ajunge un corp omenesc. Evident ca niciodata nu am ajuns la apogeu, tind sa cred ca nu exista, dar de data asta iti promit ca am urcat mai sus decat am facut-o vreodata. Te uiti la mine cu aceeasi seninatate cu care ai facut-o mereu, dar iti simt umbra de tristete. Esti bucuroasa ca poti observa un pic de optimism , dar parca stii deznodamantul. Nu te inteleg, esti acolo pentru mine mereu si totusi nu esti capabila sa accepti un adevar faptic cat se poate de solid. Stiu ca ti-am mai promis ca n-o sa ma mai schimbe nimeni si nimic si o sa incerc ca de data asta chiar sa ma tin de cuvant. Cand sunt fericita nu am timp de tine si recunosc, poate ti-e si sila sa ma vezi asa dupa tot ce a fost intre noi. Stiu ca nu ma descurajezi niciodata, dar nici macar nu e nevoie sa spui ceva. Stiu ce gandesti. Te iubesc pentru ca te ingrijorez, iubesc sa scot toata furia din tine si sa te am asa, goala pe dinauntru cum te-am cunoscut. Iti place ca te sfidez, dar te si enerveaza, toata viata m-ai facut sa alerg dupa tine si sa caut lucruri numai de tine stiute. Da, m-ai facut sa alerg ca o proasta dupa iluzii si m-ai mintit de fiecare data cand credeam in ceva. Si totusi nu incetezi sa te intorci la mine, iar eu nu contenesc sa te vreau.  Acum o sa incerc sa urc in continuare in cautarea apogeului meu, o sa-mi pun o esarfa pe fata pentru a nu te mai privi in ochi. Te cunosc prea bine si mi se face frica. Lasa-ma sa cad, sa ma julesc, sa-mi rup oasele, sa mor inca o data. Pentru ca zborul in jos ma face sa-mi amintesc cat de frumoase au fost clipele in care am urcat. Cele mai frumoase. Si nicio metafora nu poate descrie ce simt.
                               E greu sa pretuiesti cu adevarat timpul petrecut in oglinda.


















































































duminică, 8 ianuarie 2012

Bloody 2011.

 Am incheiat un alt an, regasindu-ma mai batrana, dar parca din ce in ce mai fertila. Pentru ca asa e cand esti femeie si se intampla lunar sa-ti sangereze partile feminine, m-am gandit sa fac o retrospectiva a calendarului meu menstrual pentru anul 2011. Pentru toate doamnele si domnisoarele: menstruatii usoare pe 2012 !

1 IANUARIE
28 IANUARIE
25 FEBRUARIE
24 MARTIE
22 APRILIE
16 MAI
13 IUNIE
13 IULIE
11 AUGUST
7 SEPTEMBRIE
10 OCTOMBRIE
4 NOIEMBRIE
2 DECEMBRIE
28 DECEMBRIE

vineri, 6 ianuarie 2012

Asa-s eu.

         Sunt pitica. Mi-e greu sa ajung fara scaunel la unele lucruri de sus si mi-e frica sa vorbesc cu oamenii de 2 ori mai mari decat mine. Lumea ma calca pe cap la concerte si barmanii imi cer buletinul cand imi iau bere. Nu pot sa ma dau in carusel, nu ma pot face niciodata stewardesa si nici model. Nu ma pot impune in fata unui grup de copii fiind considerata una de-a lor, iar baietii de clasa a 5-a se dau la mine. Mi s-au aplicat toate poreclele aferente inaltimii care pot fi concepute de mintea umana.
          Corpul meu  nu se poate coordona si e grasut. Cand mergi cu mine pe strada e imposibil sa nu ne busim macar o data. Ma impiedic  de mine, creierul meu nu proceseaza scarile, iar cand tre’sa fac ceva merg direct acolo fara sa percep obstacolele. Si am 50 de kg- give or take- de cand ma stiu, desi mi se pare ca ma ingras constant. Iar la 1 metru jumate e un semnal de alarma. Ma salveaza totusi auto-ironia si constanta nemultumire de sine, asta pentru ca toata lumea uraste grasele cu exces de personalitate, inclusiv eu.
          Frica de intuneric. Nu mai dorm pe intuneric cand sunt singura de peste 5 ani. Da, in urma unui film, atat e de stupid. Nici nu mai tin minte exact povestea filmului si nici nu vreau sa ma gandesc la asta, dar stiu ca daca ma regasesc singura in bezna ma sufoc. Nu am problema asta cand e cineva care respira langa mine cu conditia sa-l cunosc si sa nu fie vreo creatura fantastica. E trist sa fii singur atat de singur pe intuneric, e kinky sa nu fii singur atat de singur pe intuneric.
        Nu-mi place sa vorbesc despre mine. Contrar la tot ce s-a desfasurat mai sus, prefer sa tac decat sa vorbesc despre mine. Si cunosc persoane care pot face asta non-stop, zi-lumina, fara sa para ciudat sau sa se faca de ras. Da, cu un strop de egocentrism poate personalitatea mea se transforma intr-una delicioasa.
       Nu stiu sa gatesc. Nu o sa mor de foame, evident, dar nu cred ca o sa ajung niciodata sa gatesc ca o femeie adevarata. Femeie din aia pe langa care am crescut, care e pe multitasking , face mancare, curat, urmareste 2 emisiuni, toate in acelasi timp. Si nici nu stiu daca mi-ar placea sa invat sa fac asta, desi ar fi cul. Si inca o modalitate de a impresiona pe cineva, nu ca mi-as dori asta. Mi-as dori ? Nu.
         Spirit critic rau. (pe sistemul : caine rau). Da-mi ceva sa critic, orice si o fac. Merge si o coala alba, daca am starea necesara sau sunt nervoasa, merge. M-am gandit de multe ori sa fac o cariera din asta. Chit ca nu am nicio pregatire, cred totusi ca am niste resurse care ma uimesc chiar si pe mine, o rasculare interioara nativa care nu-mi da pace. Ai moralul prea ridicat ? Pot sa te rezolv. Ti-a placut un film foarte mult ? N-o sa-ti mai placa. Ti-ai luat niste pantaloni draguti ? Aia nu-s draguti. Exagerez, dar ideea ramane aceeasi.
          Uit. Am o memorie foarte buna. Dar doar detalii care ma intereseaza direct sau au avut vreun impact asupra mea. Date de nastere, numere de telefon, zile importante? Nu…partea aia din creierul meu cred ca e plata, in ciuda faptului ca ma straduiesc. In general uit pe rupte.

Nu am vorbit o tona despre mine degeaba.
I am who I am. We are who we are. Nu are importanta daca ai unele defecte peste care unii pur si simplu nu pot sa treaca. Si nu are sens sa te schimbi pentru nimeni. Vor veni oameni care o sa te pretuiasca si iubeasca cu totul. Probabil suna a discurs de la sfarsitul comediilor romantice, dar tind sa cred ca e ceva bazat pe o logica simpla si deloc melodramatica. Da, si e valabil atat in cazul prietenilor cat si intr-o relatie amoroasa. Cine incearca sa te schimbe ar trebui sa inceapa prin a se schimba el sau sa mearga mai departe. Ce daca vorbesti tare sau esti enervant sau aberezi sau esti pitic sau ai fata stramba sau iti place sa te scobesti in nas sau tergiversezi sau ai un ras enervant ? Cand vei avea persoana potrivita langa tine, vei sti. Pentru ca nu-i va pasa de nici unul din aceste lucruri. Iar pentru tine va fi perfect.