21.

Dorm pe-o mana amortita si uscata de dorul tau. Pe un pat neatins de tine si totusi cu mirosul tau. Visez tot la tine dar ma trezesc tot singura. Te vad aproape in fiecare zi, intre zeci de oameni, doar pe tine. Calc pe urmele pasilor tai spre casa, langa umbra ta, fara tine. Vorbesc cu vocea ta la telefon, nu-mi spune nimic. Eu tac. Imi asez capul pe-aceeasi perna care miroase doar a mine. Mi-l odihnesc, te odihnesc si pe tine, cel din capul meu. De obicei taci, iar cand vorbesti nu sunt de acord cu nimic. Imi feresc fiinta cat pot de tine  de teama ca ma vei acapara din nou. Inconstient, nu-mi dai voie sa te am. Iar eu te pedepsesc, niciodata nu stii de ce. Eu stiu. Ma regasesc deseori singura, in sufletul meu pustiu, deruland inainte si inapoi momentele petrecute cu tine. Ma mint ca au fost toate minunate. Esti usor de pacalit. Vrei lucruri prea lumesti si ai idei de neclintit. Unde intervin eu aici? Ce rol poate avea una ca mine in lumea ta? Gaseste-mi un coltisor in tine, numai al meu. Picteaza-mi cadrul in care crezi ca ne aflam acum. Il voi picta si eu visand ca o sa coincida. 

Am 21 de ani si merg pe langa tine de ani de zile. Trebuia sa ajungem departe insa nu suntem decat aici. Te imping dar te opui, iti vorbesc dar nu auzi, te momesc dar nu vrei. De cateva zile calatoresc singura. Ti-am lasat o papusa in locul meu si nu pare ca te deranjeaza atata timp cat rade si te aproba. Ma uit in urma si-ti vad fericirea din ochi. Ma indepartez. Ti-am spus, dar nu ai inteles...