vineri, 6 ianuarie 2012

Asa-s eu.

         Sunt pitica. Mi-e greu sa ajung fara scaunel la unele lucruri de sus si mi-e frica sa vorbesc cu oamenii de 2 ori mai mari decat mine. Lumea ma calca pe cap la concerte si barmanii imi cer buletinul cand imi iau bere. Nu pot sa ma dau in carusel, nu ma pot face niciodata stewardesa si nici model. Nu ma pot impune in fata unui grup de copii fiind considerata una de-a lor, iar baietii de clasa a 5-a se dau la mine. Mi s-au aplicat toate poreclele aferente inaltimii care pot fi concepute de mintea umana.
          Corpul meu  nu se poate coordona si e grasut. Cand mergi cu mine pe strada e imposibil sa nu ne busim macar o data. Ma impiedic  de mine, creierul meu nu proceseaza scarile, iar cand tre’sa fac ceva merg direct acolo fara sa percep obstacolele. Si am 50 de kg- give or take- de cand ma stiu, desi mi se pare ca ma ingras constant. Iar la 1 metru jumate e un semnal de alarma. Ma salveaza totusi auto-ironia si constanta nemultumire de sine, asta pentru ca toata lumea uraste grasele cu exces de personalitate, inclusiv eu.
          Frica de intuneric. Nu mai dorm pe intuneric cand sunt singura de peste 5 ani. Da, in urma unui film, atat e de stupid. Nici nu mai tin minte exact povestea filmului si nici nu vreau sa ma gandesc la asta, dar stiu ca daca ma regasesc singura in bezna ma sufoc. Nu am problema asta cand e cineva care respira langa mine cu conditia sa-l cunosc si sa nu fie vreo creatura fantastica. E trist sa fii singur atat de singur pe intuneric, e kinky sa nu fii singur atat de singur pe intuneric.
        Nu-mi place sa vorbesc despre mine. Contrar la tot ce s-a desfasurat mai sus, prefer sa tac decat sa vorbesc despre mine. Si cunosc persoane care pot face asta non-stop, zi-lumina, fara sa para ciudat sau sa se faca de ras. Da, cu un strop de egocentrism poate personalitatea mea se transforma intr-una delicioasa.
       Nu stiu sa gatesc. Nu o sa mor de foame, evident, dar nu cred ca o sa ajung niciodata sa gatesc ca o femeie adevarata. Femeie din aia pe langa care am crescut, care e pe multitasking , face mancare, curat, urmareste 2 emisiuni, toate in acelasi timp. Si nici nu stiu daca mi-ar placea sa invat sa fac asta, desi ar fi cul. Si inca o modalitate de a impresiona pe cineva, nu ca mi-as dori asta. Mi-as dori ? Nu.
         Spirit critic rau. (pe sistemul : caine rau). Da-mi ceva sa critic, orice si o fac. Merge si o coala alba, daca am starea necesara sau sunt nervoasa, merge. M-am gandit de multe ori sa fac o cariera din asta. Chit ca nu am nicio pregatire, cred totusi ca am niste resurse care ma uimesc chiar si pe mine, o rasculare interioara nativa care nu-mi da pace. Ai moralul prea ridicat ? Pot sa te rezolv. Ti-a placut un film foarte mult ? N-o sa-ti mai placa. Ti-ai luat niste pantaloni draguti ? Aia nu-s draguti. Exagerez, dar ideea ramane aceeasi.
          Uit. Am o memorie foarte buna. Dar doar detalii care ma intereseaza direct sau au avut vreun impact asupra mea. Date de nastere, numere de telefon, zile importante? Nu…partea aia din creierul meu cred ca e plata, in ciuda faptului ca ma straduiesc. In general uit pe rupte.

Nu am vorbit o tona despre mine degeaba.
I am who I am. We are who we are. Nu are importanta daca ai unele defecte peste care unii pur si simplu nu pot sa treaca. Si nu are sens sa te schimbi pentru nimeni. Vor veni oameni care o sa te pretuiasca si iubeasca cu totul. Probabil suna a discurs de la sfarsitul comediilor romantice, dar tind sa cred ca e ceva bazat pe o logica simpla si deloc melodramatica. Da, si e valabil atat in cazul prietenilor cat si intr-o relatie amoroasa. Cine incearca sa te schimbe ar trebui sa inceapa prin a se schimba el sau sa mearga mai departe. Ce daca vorbesti tare sau esti enervant sau aberezi sau esti pitic sau ai fata stramba sau iti place sa te scobesti in nas sau tergiversezi sau ai un ras enervant ? Cand vei avea persoana potrivita langa tine, vei sti. Pentru ca nu-i va pasa de nici unul din aceste lucruri. Iar pentru tine va fi perfect.

Niciun comentariu: